Cum am scăpat de Monstrul Mucoșel

Vântul bătea cu putere și scutura frunzele copacilor. În timp ce eu încercam să mă urc pe toboganul cel mare din parc, o creatură mică și verde mi se urca pe mână.

De obicei, sunt timid și nu îmi fac prieteni prea ușor. Acum, am prins curaj:

- Buna! Eu sunt Matei și am 4 ani, i-am spus. Pe tine cum te cheamă?  Ai venit să te joci și tu în parc?

Nu mi-a răspuns,  când să mă uit mai de aproape, creatura cea mică a dispărut.

M-am jucat în continuare în parc până când... am început să strănut. 

Nu mai voiam să mă joc. Așa că m-am dus la mami.

- Mami, vreau acasă!

- Sigur, scumpule, ce s-a întâmplat?

- Sunt obosit!

Nu i-am spus mamei de prietenul meu mic, însă tot drumul spre casă m-am gândit la el. Oare unde a dispărut?

Eram amețit și înfrigurat, asa că m-am dus direct la culcare.  Afară începuse să plouă. Eu stăteam în pat, învelit cu o pătură și priveam picăturile de ploaie. Cam înfricoșător! Am strănutat și am strănutat și am tot strănutat. Respiram din ce în ce mai greu.  

Nici măcar nu am ascultat povestea pe care mi-a citit-o mama. Am adormit foarte repede. În vis...

... m-am întâlnit din nou cu prietenul meu din parc. Creatură mică și verde care mi se urca pe mână. De data aceasta, eram hotărât să nu îl las să plece prea ușor.

- De unde vii și cine ești? L-am întrebat. De ce nu ai vrut să te joci cu mine în parc? Și mai ales, spune-mi unde ai dispărut?

- Ce de întrebări! S-a mirat prietenul meu verde. Dă-mi voie să mă prezint, mi-a spus.

Eu sunt Monstrul Mucoșel și vin din Țara Mâinilor Murdare. 

N-am dispărut nicăieri. Când ai încercat să te urci pe tobogan, eu m-am urcat pe mâna ta. Când ai dus mâna la guriță... m-am strecurat până la tine în burtică... și uite-mă aici, vorbesc cu tine.

Vin des în parc să îmi fac prieteni noi. Îmi place să mă joc cu mașinuțele și cu toți copiii cu mânuțele murdare. 

Ce mă bucur că sunt aici. Hai să ne jucăm! Mi-a spus Monstrul Mucoșel.

Nu știam ce să îi spun.

Eu mă spălam cu apă și săpun

Din când în când, mai rar ce-i drept,

Și nu știam, din partea lui, la ce să mă aștept.

Monstrul Mucoșel vorbea și nu se mai oprea:

Îi însoțesc pe copii când se joacă afară.

Când voioși se întorc de la școală.

Când se așează la masă sau se joacă prin casă,

Când fac tot ce fac și pe mâini nu se spală.

Atunci sunt cel mai fericit! 

Am inventat chiar și un cântec despre mine, spunea creatura mică și verde și începu să fredoneze versuri ciudate:

Sunt Monstrul Mucoșel și te fac să strănuți

Nu ai cum să mă uiți

Vin cu tine vrei nu vrei

Te doare-n gât până numeri la trei.

Monstrul Mucoșel se simțea tare mândru... pe mine, mă durea în gât. 

La început mi s-a părut drăguț și amuzant. Acum Monstrul Mucoșel nu mi se mai părea prietenos. Voiam să plece, să nu fim prieteni.

Of! Sunt răcit și singurel, cu nasul înfundat și mă doare în gât. Ce e de făcut? Cum să scap de Monstrul Mucoșel? 

Îmi trebuia un plan! Mie chiar și în vis îmi vin idei bune mai ales că o zână bună a avut toată noaptea grijă de mine. M-a îmbrățișat, mi-a cântat.

A ales cu grijă câteva plante aromate și mi-a dat să beau:

Ceai de Tei să prind puteri de lei

De Mușețel numai bun pentru suflețel

De Soc să am din nou chef de joc

De Salvie și chiar de Busuioc

Numele plantelor erau tare haioase, gustul lor era plăcut și miroseau tare frumos!

Zâna mi-a povestit cu glas șoptit despre puterile magice ale plantelor. 

A fost o noapte agitată, însă de dimineață....

Am suflat nasul în șervețel.

Am băut din nou ceai de mușețel.

Am fost cel mai cuminte băiețel.

La prânz am mâncat legume colorate, pe farfurie haios aranjate. 

Brocoli

Morcov

Conopidă

Am mancat chiar și usturoi.

Ce gust aveau? Cred că mă-ntrebați. Nu simțeam nimic, însă mă simțeam voinic.

Le-am mâncat cu răbdare și Monstrul Mucoșel n-a avut scăpare.

Am suflat nasul tare. Monstrul Mucoșel a ajuns direct în coșul de gunoi, cu tot cu șervețel și nu mai pleacă la plimbare.

Degeaba plângea Monstrul Mucoșel că vrea să fiu prieten cu el.

-         Eu am prieteni buni, îi spun, cu care mă joc în parc. Și mă voi spăla mai des pe mâini, cu apă și săpun.

Spre seară, mă simțeam deja mult mai bine. I-am povestit mamei visul meu și de zâna bună ce a avut grijă de mine.

După alte câteva zile de recuperare, împreună cu mami și cu tati, am pornit iarăși la plimbare. M-am jucat în parc, printre frunze și ghinde căzute, cu alți copii de vârsta mea.

P.S. V-am zis că sunt și-un mic artist? Am făcut un desen  cu fioroasa arătare. Fiecare copil trebuie să știe cum arată Monstrul Mucoșel. Să se spele bine pe mâini și să se ferească de el.

Cu drag, 

#povesticusuflet