Cea mai ordonată dezordine

Nu îmi place să fac curat. 

Drept dovadă, am în camera mea un munte de haine tare colorat. 
E mare și pufos - cu toate lucrurile împrăștiate pe jos,
însă când trebuie să ies afară la joacă, eu bluza de fotbal mi-o găsesc îndată.
Așa că nu-mi fac griji!

Mie îmi place toată ziua cu mingea să mă joc
Mama îmi spune că nu-i frumos să-mi las lucrurile- așa pe jos
și-n loc să mă lase să mă joc cât mi-aș dori, 
îmi spune să fac curat, 
Eu am o mulțime de pase la care, în această perioadă, mă pot gândi.

Gata cu vorba, e timpul să ies afară la joacă.

- Matei, vino afară să ne jucăm cu mingea, să aruncăm la poartă! Andrei, vecinul meu, mă strigă.

- Mă îmbrac cu bluza de fotbal galbenă și ne vedem îndată. Îi răspund eu.

Dar vai! 
Unde e bluza mea preferată? 
În muntele de haine n-o să o găsesc niciodată.

Și-ncep să caut și caut și caut,

și-mprăștii prin casă muntele de haine.

Bluze verzi și cu buline

Cu iepurași și cu albine.

Bluza cea galbenă, nu e de găsit.

De atâta căutat, am cam obosit.

Nu pot să ies afară, așa dezbrăcat

Să joc fotbal în pijamale?

Nu-mi mai arde de jucat.

Mami, am nevoie de ajutor, ce mă fac?

Mama intră-n cameră, pășind încetișor, printre rufele împrăștiate pe jos, în dormitor.

- Ce s-a întâmplat, Matei? Ai auzit că te-a strigat Andrei?

- Am auzit, îi răspund încetișor.

Dar nu-mi găsesc bluza galbenă de fotbal,

Peste tot am cautat, în dormitor,

Chiar și sub pat.

Toată camera lui Matei e plină cu haine împrăștiate:

Pe dulap, nu în dulap

Sub pat

Chiar și pe pat

Pe masă

Pe unde oare nu a căutat!

Mama stă, se uită la Matei:

Cu ce te ajut pui mic, cum arată bluza pe care o vrei?

E galbenă și-n mijloc are o minge mare,

Nu se vede nicăieri...

Lui Matei îi curge o lacrimă pe obrăjior...

Când mă uit în sus, așteptând inspirația să-mi vină,

ce văd oare? Mi se pare?

Bluza mea galbenă, atârnă de lumină.

De lustră adică, cum o fi prins aripi să zboare? Și s-ajungă tocmai colo sus!

Fac o săritură din pat și dintr-o mișcare prind bluza din zbor și-s tare mândru de aterizare.

Mă-mbrac în grabă, când să ies afară...

Andrei nu-i nicăieri

Și deja e seară.

Când a trecut timpul

Așa de repede?

N-a durat atât de mult

Bluza galbenă să o găsesc

Sau poate așa mi s-a părut.

Mă-ntorc cu pașii mici, dezamăgit

Ce gol aș fi putut să dau...

Îmi zic în sinea mea, spășit.

Mama, stătea încă în camera mea, cu brațele-ncrucișate

Și nu spunea nimic...

Așa că-i spun din nou, cu glasul mic

Mami, am nevoie de ajutor,

Să-mi fac curat în dormitor

Ș-apoi îi spun mai hotărât:

Așa ceva nu se mai poate

Trebuie să-mi strâng hainele toate

Și să le pun frumos în șifonier

Iar haine groase, la intrare, în cuier.

...dar nu știu cum.

Mama mă învață cum să-mpăturesc

Rând pe rând fiecare hăinuță

Pantaloni și Tricouri

Cămăși, chiar și chiloți și șosete

Acum toate stau la locul lor

Le-am aranjat pe mărime și culori

Nu știam că îmi încap

Atât de multe haine în dulap.

După aproape o oră sunt gata de culcare, dar nu înainte

De a-i da un pupic pe obrăjior și-ai spune mamei:

Îți mulțumesc frumos de ajutor!

Maine, de cum mă trezesc, îl strig pe Andrei,

să ne jucam cu mingea în curte

Să aruncăm cu mingea la poartă.

Tricoul galben în dulap mă așteaptă.

Cu drag,

#poveșticusuflet

Sursa foto: Pinterest