Un păianjen locuia într-o bibliotecă. Un loc cam neobișnuit pentru o casă. Dar lui Pânză, micul păianjen, i se părea cea mai frumoasă căsuță.
Cel mai mult îi plăcea la căsuța lui că era fermecată. Era plină de povești și de glasuri de copii.
Lui Pânză îi plăceau în special poveștile cu eroi care se aventurau pe mare și care înfruntau furtuna.
Ar fi vrut și el să se aventureze pe mare sau măcar să știe să citească. Când se uita într-o carte... nu înțelegea absolut nimic. Vedea cu ochii lui mari doar semne caraghioase care dansau pe hârtie.
Uneori era tare liniște în bibliotecă și atunci îi plăcea să se uite la cărțile de povesti cu ilustrații.
Într-o zi, mulți copii stăteau în cerc pe covorul din mijlocul bibliotecii. Pânză, stătea și el atârnat de semnul de carte al uneia dintre poveștile lui preferate. Ce frumoasă era povestea pe care o ascultau copiii. Cum ar fi să poată zbura, așa ca băiatul din poveste pe care îl chema Peter. Ce urma să se întâmple îi va schimba viața pentru totdeauna.
Maria, a luat de pe raftul bibliotecii cartea de a cărei semn de carte era atârnat Pânză.
Oooooooaaaaaaa, ce mă fac acuuuuuuuum? Vorbea Pânză pe limba păianjenilor și, speriat, s-a strecurat în cotorul cărții.
Maria i-a mulțumit bibliotecarei și își puse rapid cartea în ghiozdan. Ajunsă acasă, își scoase lucrurile din ghizdan și puse cartea de la bibliotecă pe masă.
Aaaaaaaauuuuu, strigă Maria când vede păianjenul la ea în camera.
- Mami, ajutor! Tata! Cel mai uriaș păianjen e în camera mea.
Dar mami și tati nu văd niciun păianjen.
Pânză reușise cumva să sară și să se ascundă în spatele unui ursuleț de pluș din camera Mariei și se puse să țeasă planuri de evadare.
- Mami, ajutor! Tata! Cel mai uriaș păianjen e în camera mea.
Dar mami și tati nu văd niciun păianjen.
Pânză reușise cumva să sară și să se ascundă în spatele unui ursuleț de pluș din camera Mariei și se puse să țeasă planuri de evadare.
Strașnică întâlnire, își spuse Pânză. Cine m-a pus să nu stau la locul meu?
De oboseală, adormi în brațele ursulețului.
Păienjenii dorm? o să mă întrebi. Da și păianjenii dorm. În vis, auzi vocea Mariei care citea cu voce tare despre aventurile lui Peter Pan.
Trezit din somn, Pânză - fermecat de glasul fetei, își țesu un drum până aproape de carte. Poveștile aveau o putere magica asupra lui Pânză și de cele mai multe ori risca să fie strivit între pagini.
De oboseală, adormi în brațele ursulețului.
Păienjenii dorm? o să mă întrebi. Da și păianjenii dorm. În vis, auzi vocea Mariei care citea cu voce tare despre aventurile lui Peter Pan.
Trezit din somn, Pânză - fermecat de glasul fetei, își țesu un drum până aproape de carte. Poveștile aveau o putere magica asupra lui Pânză și de cele mai multe ori risca să fie strivit între pagini.
- Dacă aș putea să ajung la carte... și rămase suspendat în aer, în dreptul ochilor Mariei.
Maria își ținu respirația și-l privi pe Pânză în ochi.
Să nu mă mișc, să nu mă mișc, își spunea Pânză.
Să nu mă mișc, să nu mă mișc, își spunea și Maria, și după câteva momente de încordare, izbucni în râs.
Cum să-mi fie temă de un păianjen așa de mic.
Și prinse curaj.
- Micule Păianjen, îți place să asculți povești? Uite, citesc în continuare...
Să nu mă mișc, să nu mă mișc, își spunea Pânză.
Să nu mă mișc, să nu mă mișc, își spunea și Maria, și după câteva momente de încordare, izbucni în râs.
Cum să-mi fie temă de un păianjen așa de mic.
Și prinse curaj.
- Micule Păianjen, îți place să asculți povești? Uite, citesc în continuare...
Pânză se apropie de cartea din mâna fetiței și privi cum Maria urmărea cu degetul unde citea.
S-au împrietenit repede și zilele au trecut și mai repede ascultând poveștile citite de Maria.
Tot urmărind cum se plimba pe carte degetul Mariei, Pânza făcea ochii tot mai mari și începea să înțeleagă.
Asa a învățat micul păianjen să citească și o lume minunată i s-a deschis în fața ochilor.
Cum să dea paginile cărților a fost însă altă provocare. Dar și când a reușit... nici chef să mai țeasă pânză nu mai avea, poate doar povești a căror urzeală era greu de descifrat.
Într-o zi, când se întoarce acasă de la școală mai devreme, Maria îți pune mâinile în cap.
- Pânză, ce mi-ai făcut la cameră!
Pânză citea supărat într-un colț.
- N-am fost supărat pe tine. M-am supărat pe Căpitanul Hook! Îmi pare rau.
- Ajută-ma sa fac curat. Nu e frumos ce ai făcut!
Când a pus Maria cartea de la bibliotecă în geantă și-a dat seamă că era momentul să se întoarcă la bibliotecă.
- Vin și eu cu tine îi spuse și sări înapoi în cotorul cărții.
Pânză sări pe primul raft de îndată ce Maria intră pe usa bibliotecii și își țesu un leagăn între două cărți.
- O sa-mi fie dor de tine. O să citesc mai mult și să vină mai des la bibliotecă, îți promit. Îi spuse Maria tristă că se desparte de noul ei prieten.
Pânză citea supărat într-un colț.
- N-am fost supărat pe tine. M-am supărat pe Căpitanul Hook! Îmi pare rau.
- Ajută-ma sa fac curat. Nu e frumos ce ai făcut!
Când a pus Maria cartea de la bibliotecă în geantă și-a dat seamă că era momentul să se întoarcă la bibliotecă.
- Vin și eu cu tine îi spuse și sări înapoi în cotorul cărții.
Pânză sări pe primul raft de îndată ce Maria intră pe usa bibliotecii și își țesu un leagăn între două cărți.
- O sa-mi fie dor de tine. O să citesc mai mult și să vină mai des la bibliotecă, îți promit. Îi spuse Maria tristă că se desparte de noul ei prieten.
A doua zi, lui Pânză îi vine cea mai minunată idee.
Bine ați venit la Clubul de Lectura ”Descurcă ițele” spuse Pânză din leagănul său.
Sper că ți-a plăcut povestea și că ești pregătit și pentru alte aventuri.
Sper că ți-a plăcut povestea și că ești pregătit și pentru alte aventuri.
Sursă foto: pinterest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu