Fiecare iepuraș merită o poveste - Mihaela Manea

 

„Fiecare iepuraș merită o poveste” este o colecție fermecătoare de zece povești scurte și captivante, care îi invită pe cei mici în lumea magică a Pădurii fără Sfârșit. Destinată copiilor cu vârste până la 7 ani, și nu numai, cartea este un adevărat festin de întâmplări cu animale prietenoase și curioase, care transmit lecții de viață despre prietenie, familie, respect pentru natură și bucuria de a învăța.

Fiecare poveste prezintă aventurile personajelor din pădure – iepurași, vulpițe, veverițe și alte animale drăgălașe, cu care copiii se pot identifica cu ușurință. Cartea este scrisă într-un limbaj simplu și accesibil, potrivit micilor cititori sau ascultători, și reușește să creeze o atmosferă caldă și relaxantă, perfectă pentru momentele de citit înainte de culcare.

Ceea ce face această colecție atât de specială este accentul pus pe învățare și explorare, îmbinând distracția cu lecțiile morale într-un mod natural și prietenos. Prin aventurile lor, animăluțele transmit mesaje importante despre empatie, curaj și importanța relațiilor. Temele alese sunt universale și mereu actuale, iar copii sunt îndrumați să își dezvolte interesul pentru lectură și să își cultive dragostea pentru natură și ființele din jur.

În concluzie, „Fiecare iepuraș merită o poveste” este o lectură ideală pentru micii cititori, care vor descoperi alături de personajele din Pădurea fără Sfârșit lumea minunată a poveștilor, învățând valori prețioase și dezvoltându-și imaginația și curiozitatea.

O poți găsi pe Booksprint.ro

21 de secrete ale antreprenorilor de succes - Brian Tracy

Succesul nu are legătură cu norocul, spune Brian Tracy în cartea 21 de secrete ale antreprenorilor de succes.

Are legătură cu ce faci tu cu visurile tale.

Dintre cele 21 de secrete despre care vorbește autorul, uite care sunt cele 7 care pe mine m-au pus pe gânduri:

1.Îndrăznește să ai visuri mărețe - este primul secret al oamenilor de succes. Dacă posibilitățile ar fi nelimitate, cum ar arăta viața ta? este întrebarea la care autorul ne provoacă să răspundem înainte de a descoperi restul secretelor antreprenorilor de succes. Având o viziune limpede pe termen lung îți va fi foarte clar ce ai de făcut ca să ajungi acolo unde îți dorești.

4. Alege să faci ceea ce-ți place - să afli la ce ești talentat, ce activități în plac cel mai mult și să cauți să te perfecționezi îți poate aduce cea mai mare satisfacție.

7. Învață tot timpul - combinația dintre cărți, cursuri și seminarii este cea mai potrivită să atingi succesul în domeniul tău.

8. Economisește - 10% din fiecare salariu și să fii cumpătat sunt doar două sugestii pentru a ajunge la independență financiară.

10. Ajută-i pe cei din jurul tău - succesul va fi direct proporțional cu ce vei face în plus după ceea ce se așteaptă de la tine.

14. Adaptează-te oricărei schimbări - dacă ai o perspectivă pe termen lung, privește în ansamblu și care sunt tendințele în domeniul tău.

18. Ai mare grijă de sănătatea ta - stilul tău de viață te susține să ajungi la vârsta dorită? Dacă nu, vezi care sunt obiceiurile care te pot ajuta.

Citește toate cele 21 de secrete ale antreprenorilor de succes și fă pași siguri către destinația dorită.

Cu drag,

Mihaela

Dacă vrei să asculți acest rezumat, găsești mai jos varianta audio:

Teoria autodeterminării

Oamenii sunt preocupați de motivație - cum să se determine pe ei înșiși sau pe alții să acționeze. Pretutindeni, părinții, profesorii, antrenorii și managerii se luptă cu modul de a-i motiva pe cei pe care îi îndrumă, iar indivizii se luptă să găsească energie, să mobilizeze efortul și să persiste în sarcinile vieții și ale muncii. Oamenii sunt adesea motivați de factori externi, cum ar fi sistemele de recompensă, notele, evaluările sau opiniile pe care se tem că le-ar putea avea alții despre ei.  Cu toate acestea, la fel de frecvent, oamenii sunt motivați din interior, de interese, curiozitate, grijă sau valori constante.  Aceste motivații intrinseci nu sunt neapărat recompensate sau susținute din exterior, dar, cu toate acestea, ele pot susține pasiunile, creativitatea și eforturile susținute. Interacțiunea dintre forțele extrinseci care acționează asupra persoanelor și motivațiile și nevoile intrinseci inerente naturii umane reprezintă teritoriul teoriei autodeterminării.

 

Teoria autodeterminării (SDT) reprezintă un cadru larg pentru studiul motivației umane și al personalității. SDT articulează o meta-teorie pentru încadrarea studiilor motivaționale, o teorie formală care definește sursele intrinseci și diversele surse extrinseci de motivație, precum și o descriere a rolurilor respective ale motivației intrinseci și ale tipurilor de motivație extrinsecă în dezvoltarea cognitivă și socială și în diferențele individuale. Poate și mai important, propunerile SDT se concentrează, de asemenea, pe modul în care factorii sociali și culturali facilitează sau subminează sentimentul de voință și inițiativă al oamenilor, pe lângă bunăstarea și calitatea performanțelor lor.  Condițiile care susțin experiența individuală de autonomie, competență și relaționare sunt susținute pentru a favoriza cele mai volitive și de înaltă calitate forme de motivație și angajament pentru activități, inclusiv performanțe sporite, persistență și creativitate. În plus, SDT propune că măsura în care oricare dintre aceste trei nevoi psihologice nu este susținută sau este împiedicată într-un context social va avea un impact negativ puternic asupra bunăstării în acel context.

Meta-teorie: Punctul de vedere organic

SDT este o abordare dialectică organică. Aceasta pornește de la ipoteza că oamenii sunt organisme active, cu tendințe evoluate de a crește, de a stăpâni provocările mediului și de a integra noile experiențe într-un sentiment coerent al sinelui. Totuși, aceste tendințe naturale de dezvoltare nu funcționează în mod automat, ci necesită nutrimente și sprijin social continuu. Altfel spus, contextul social poate fie să sprijine sau să zădărnicească tendințele naturale spre implicare activă și creștere psihologică, fie să catalizeze lipsa de integrare, de apărare și de satisfacere a substituenților de nevoi. Astfel, dialectica dintre organismul activ și contextul social este cea care stă la baza predicțiilor SDT despre comportament, experiență și dezvoltare.

 

În cadrul SDT, elementele nutritive pentru o dezvoltare și o funcționare sănătoasă sunt specificate folosind conceptul de nevoi psihologice de bază pentru autonomie, competență și relaționare. În măsura în care aceste nevoi sunt satisfăcute în mod constant, oamenii se vor dezvolta și vor funcționa în mod eficient și vor experimenta starea de bine, dar în măsura în care acestea sunt zădărnicite, este mai probabil ca oamenii să dovedească o stare de rău și o funcționare neoptimă. Laturile întunecate ale comportamentului și experienței umane, cum ar fi anumite tipuri de psihopatologie, prejudecăți și agresivitate, sunt înțelese în termeni de reacții la nevoile de bază care au fost zădărnicite, fie din punct de vedere al dezvoltării, fie din punct de vedere al mediului.

Teoria formală:  Cele șase mini-teorii ale SDT

În mod formal, SDT cuprinde șase mini-teorii, fiecare dintre acestea fiind dezvoltată pentru a explica un set de fenomene bazate pe motivație care au apărut în urma cercetărilor de laborator și de teren. Prin urmare, fiecare dintre ele abordează o fațetă a motivației sau a funcționării personalității.

1.      Teoria evaluării cognitive (CET) se referă la motivația intrinsecă, motivația care se bazează pe satisfacțiile pe care le oferă comportamentul "de dragul lui".  Prototipurile motivației intrinseci sunt explorarea și jocul copiilor, dar motivația intrinsecă este un izvor creativ pe tot parcursul vieții. CET abordează în mod specific efectele contextelor sociale asupra motivației intrinseci, sau modul în care factori precum recompensele, controalele interpersonale și implicarea egoului influențează motivația și interesul intrinsec. CET evidențiază rolurile critice pe care le joacă suporturile de competență și autonomie în stimularea motivației intrinseci, care este esențială în educație, arte, sport și în multe alte domenii.

 

2.      Cea de-a doua mini-teorie, Teoria integrării organice (OIT), abordează subiectul motivației extrinseci în diferitele sale forme, cu proprietățile, factorii determinanți și consecințele acestora. În linii mari, motivația extrinsecă este un comportament care este instrumental - care vizează rezultate extrinseci comportamentului în sine. Cu toate acestea, există forme distincte de instrumentalitate, care includ reglementarea externă, introiecția, identificarea și integrarea. Aceste subtipuri de motivație extrinsecă sunt văzute ca încadrându-se de-a lungul unui continuum de internalizare. Cu cât motivația extrinsecă este mai internalizată, cu atât persoana va fi mai autonomă atunci când va pune în practică comportamentele. OIT este în continuare preocupată de contextele sociale care sporesc sau împiedică internalizarea - adică de ceea ce conduce la faptul că oamenii fie rezistă, fie adoptă parțial, fie internalizează profund valorile, obiectivele sau sistemele de credință. OIT evidențiază în mod special suporturile pentru autonomie și relaționare ca fiind esențiale pentru internalizare.

 

3.      Teoria orientărilor de cauzalitate (COT), cea de-a treia mini-teorie, descrie diferențele individuale în ceea ce privește tendințele oamenilor de a se orienta către medii și de a regla comportamentul în diverse moduri. COT descrie și evaluează trei tipuri de orientări de cauzalitate: orientarea spre autonomie, în care persoanele acționează din interes și din valorizarea a ceea ce se întâmplă; orientarea spre control, în care accentul este pus pe recompense, câștiguri și aprobare; și orientarea impersonală sau amotivată, caracterizată de anxietate în ceea ce privește competența.

 

4.      În al patrulea rând, Teoria nevoilor psihologice de bază (BPNT) elaborează conceptul de nevoi psihologice evoluate și relațiile acestora cu sănătatea psihologică și bunăstarea. BPNT susține că bunăstarea psihologică și funcționarea optimă se bazează pe autonomie, competență și relaționare.  Prin urmare, contextele care susțin sau contracarează aceste nevoi ar trebui să aibă un impact invariabil asupra stării de bine. Teoria susține că toate cele trei nevoi sunt esențiale și că, dacă una dintre ele este zădărnicită, vor exista costuri funcționale distincte. Deoarece nevoile de bază sunt aspecte universale ale funcționării, BPNT analizează mediile interdezvoltate și interculturale pentru validare și perfecționare.

 

5.      Cea de-a cincea mini-teorie, Teoria conținutului obiectivelor (GCT), rezultă din distincțiile dintre obiectivele intrinseci și extrinseci și impactul acestora asupra motivației și bunăstării. Obiectivele sunt văzute ca oferind în mod diferențiat satisfacții ale nevoilor de bază și sunt astfel asociate în mod diferențiat cu bunăstarea. Obiectivele extrinseci, cum ar fi succesul financiar, aspectul fizic și popularitatea/faima, au fost în mod specific puse în contrast cu obiectivele intrinseci, cum ar fi comunitatea, relațiile apropiate și dezvoltarea personală, primele fiind mai probabil asociate cu o stare de bine mai scăzută și o stare de rău mai mare.

 

6.      Relaționarea, care are de-a face cu dezvoltarea și menținerea unor relații personale apropiate, cum ar fi prietenii cei mai buni și partenerii romantici, precum și cu apartenența la grupuri, este una dintre cele trei nevoi psihologice de bază. Teoria motivației relațiilor (RMT), cea de-a șasea mini-teorie, se ocupă de aceste relații și de alte relații și presupune că o anumită cantitate de astfel de interacțiuni nu este doar de dorit pentru majoritatea oamenilor, ci este, de fapt, esențială pentru adaptarea și bunăstarea lor, deoarece relațiile asigură satisfacerea nevoii de relaționare. Cu toate acestea, cercetările arată că nu numai nevoia de relaționare este satisfăcută în cadrul unor relații de înaltă calitate, ci și nevoia de autonomie și, într-o măsură mai mică, nevoia de competență sunt satisfăcute. Într-adevăr, relațiile personale de cea mai bună calitate sunt cele în care fiecare partener sprijină nevoile de autonomie, competență și relaționare ale celuilalt.

 

Alte subiecte de interes

Pe măsură ce SDT s-a extins, atât dezvoltările teoretice, cât și descoperirile empirice au determinat cercetătorii SDT să examineze o multitudine de procese și fenomene care fac parte integrantă din creșterea personalității, funcționarea eficientă și starea de bine. De exemplu, cercetările SDT s-au concentrat asupra rolului atenției ca bază pentru reglarea autonomă a comportamentului, ceea ce a condus atât la o măsurare rafinată, cât și la o teoretizare a conștientizării. Studiul condițiilor de facilitare a motivației intrinseci a condus la o teorie și la o strategie de măsurare privind vitalitatea, un indicator al bunăstării atât mentale, cât și fizice. Lucrările privind vitalitatea au scos la iveală, de asemenea, impactul pozitiv remarcabil al experienței naturii asupra bunăstării. Unele cercetări din cadrul SDT au examinat mai îndeaproape formele pe care le pot lua pasiunile personale, indivizii fiind obsesivi sau armonioși în funcție de procesele de internalizare. Testele interculturale ale SDT au dus la o mai bună înțelegere a modului în care formele economice și culturale influențează aspectele invariabile ale naturii umane. Cercetările privind starea de bine au condus, de asemenea, la noi teorii și cercetări privind evaluarea bunăstării în sine. Subiecte specifice, cum ar fi autonomia versus motivația controlată, au condus la o mai bună înțelegere a controlului internalizat, cum ar fi implicarea egoului și stima de sine contingentă, precum și a diferențelor dintre acestea și autoreglarea autonomă. Într-adevăr, aceste câteva exemple oferă doar o imagine a modului în care cadrul generativ al SDT a îmbunătățit cercetarea asupra unei varietăți de procese de interes pentru domeniu.

 

Aplicații

Pe lângă dezvoltarea formală a teoriei, cercetarea a aplicat SDT în multe domenii, inclusiv în educație, organizații, sport și activitate fizică, religie, sănătate și medicină, parenting, medii virtuale și media, relații apropiate și psihoterapie. În toate aceste domenii, cercetările au analizat modul în care mediile de control versus mediile care sprijină autonomia au un impact asupra funcționării și bunăstării, precum și asupra performanței și persistenței. În plus, suporturile pentru relaționare și competență sunt văzute ca fiind interactive cu suporturile voluntare în promovarea angajamentului și a valorii în cadrul unor medii specifice și în cadrul domeniilor de activitate. Acest corpus de cercetare aplicată a condus la o specificare considerabilă a tehnicilor, inclusiv a structurilor de obiective și a modalităților de comunicare care s-au dovedit eficiente în promovarea motivației volitive menținute.

 

Punând accentul pe tendințele psihologice fundamentale spre motivație intrinsecă și integrare, SDT ocupă o poziție unică în psihologie, deoarece abordează nu numai întrebările centrale legate de motivul pentru care oamenii fac ceea ce fac, ci și costurile și beneficiile diferitelor modalități de reglementare sau promovare socială a comportamentului. Prezentări generale ale teoriei pot fi găsite în Ryan și Deci (2000) și în Deci și Ryan (1985, 2000), precum și în numeroase alte articole.

 

Citește articolul original pe https://selfdeterminationtheory.org/theory/

Revoluția glucozei - Jessie Inchauspe

Riduri, acnee, pofte nestăpânite, migrene, depresie, oboseală, probleme cu somnul și chiar diferite boli... toate acestea sunt mesaje venite de la organismul tău. Odată ce le asculți, vestea bună, spune Jessie Inchauspe, autoarea cărții ”Revoluția glucozei”, este că toate acestea sunt reversibile în mare măsură.

Mai mult decât atât, ce-ai zice dacă ai putea să influențezi repeziciunea cu care îmbătrânești, în funcție de ce mănânci? Jessie ne spune că și acest lucru este posibil prin aplatizarea curbei glucozei.

Ce putem face concret?

Să mâncăm tipurile de alimente în ordinea corectă: fibrele, apoi proteinele, apoi grăsimea, iar la sfârșit amidonul și zahărul.

Dacă primele care ar intra în stomac ar fi alimentele cu conținut de amidon sau de zahăr, acestea vor ajunge repede în intestinul subțire unde vor fi descompuse în molecule de glucoză, care vor ajunge repede în fluxul sangvin. Pe de altă parte, când mâncăm primele legumele și abia după aceea carbohidrații, scade viteza cu care glucoza ajunge în sânge, ceea ce duce la aplatizarea vârfului glucozei asociat cu mâncarea consumată. Iar partea și mai bună este că orice cantitate de amidon sau de zahăr pe care o consumăm după fibre, va avea un efect diminuat asupra corpului nostru.

Recomandarea care mi-a plăcut cel mai mult din cartea ei este aceea de a adăuga un aperitiv verde la toate mesele pentru că aplatizează curba glucozei. Cu o curbă a glucozei mai netedă, rămânem sătui mai mult timp și evităm căderea de glucoză.

Un alt obicei cu care am rămas în urma lecturii este să am grijă ce mănânc la micul dejun. Pentru că un mic dejun care ne declanșează un vârf glicemic mare, cum ar fi o gogoașă și un suc de portocale, ne va face curând să ne fie foame. În plus, ne va deregla nivelurile glucozei pentru tot restul zilei, astfel încât prânzul și cina vor provoca și ele vârfuri glicemice mari.

Am aflat de la Jessie și faptul că ceea ce mănânc poate să-mi influențeze starea de spirit. Curbele glicemice atenuate ne pot ajuta să fim mai răbdători, mai iubitori, mai înțelegători.

Îți recomand cu drag cartea ”Revoluția glucozei” pentru că are multe povești reale de la oameni care au reușit să-și schimbe în bine viața cu ajutorul aplatizării curbei glucozei.

Și înainte să te întrebi dacă să citești sau nu cartea, gândește-te, ție ce mesaje îți transmite corpul tău?

Cu drag,

Mihaela

Dacă vrei să asculți acest rezumat, găsești mai jos varianta audio:

Spirala ascendentă - Alex Korb

Uneori avem impresia că totul este dificil și lipsit de sens. 

Sentimentul acesta ne încearcă pe toți din când în când, nefiind decât un efect secundar natural al circuitelor complexe din creier. Probleme apar pentru cei care, din pricina unor mici deosebiri neurobiologice, rămân blocați în această stare. 

Alex Korb ne dă o veste bună încă de la începutul lecturii și anume că micile schimbări din viața noastră pot modifica activitatea chimică în circuitele specifice. 

Fără aceste schimbări mici, pozitive, apare depresia ca o spirală descendentă, deoarece evenimentele care se întâmplă și deciziile luate modifică activitatea chimică a creierului.

Despre depresie

Depresia nu înseamnă să fii trist tot timpul, spune Alex Korb, înseamnă mult mai mult de atât. Oamenii care suferă de depresie nu se simt triști ci amorțiți, ca și când ar avea un gol acolo unde ar trebui să fie emoția. Se simt lipsiți de speranță și neajutorați. Energia dispare. Totul pare greu, nimic nu merită efortul care îl pretinde. E greu să adormi, să te concentrezi.

Depresia este cauzată de reglajul diferitelor circuite ale creierului, de interacțiunile dintre ele dar și de interacțiunea lor cu lumea exterioară. 

Caracteristicile depresiei

• dispoziție depresivă de gol interior sau irascibilitate permanentă;
• diminuare interesului sau a plăcerii pentru aproape orice activitate;
• pierderea sau luarea semnificativă și neintenționată în greutate;
• insomnie;
• stare de nervozitate;
• oboseală sau pierderea energiei;
• sentiment de inutilitate sau de vinovăție;
• dificultate în gândire, concentrare și luarea deciziilor;
• gânduri recurente despre moarte.

 Vestea bună este că exercițiile fizice, lumina soarelui, tiparele specifice de somn, recunoștința, modifică activitatea în anumite circuite neuronale inversând cursul depresiei.

Pași mici împotriva depresiei

Planurile mărețe nu funcționează împotriva depresiei pentru că determină și mai multă anxietate. În schimb, pașii mici și siguri sunt cei care pot îmbunătăți starea de bine. Uite câțiva pași mici dar eficienți:

Ieși la soare

Lumina soarelui ajută la mărirea producției de serotonină, favorizează eliberarea melatoninei, care te ajută să dormi mai bine noaptea.

Gândește-te la amintiri plăcute

Amintirile agreabile măresc producția de serotonină.

Fii atent la ce poți controla

Concentrează-ți atenția doar asupra a ceea ce poți controla tu, acest aspect te va ajuta să reglezi activitatea creierul și va reduce activitatea.

Inspiră profund

Respirația lentă și profundă calmează sistemul simpatic și reduce stresul.

Nu căuta perfecțiunea

Când îți dorești să faci alegerea perfectă sau să maximizezi totul apare îngrijorarea. Nu încerca să fii părinte perfect, mulțumește-te doar să fii un părinte bun. De asemenea, nu încerca să fii cel mai fericit, fii doar fericit.

Evită catastrofismul

Anxietatea e exacerbată de imaginea celui mai rău scenariu.

Rămâi în prezent

Fii atent la lucrurile care se întâmplă acum. Îngrijorarea și anxietatea sunt proiecții pe care le facem despre viitor, dar nu există atunci când ești concentrat în prezent.

Observă ce observi

Practică starea de conștientizare fără judecată. O formă de mindfulness care înseamnă să observi fără să reacționezi emoțional, chiar dacă lucrurile nu decurg așa cum te-ai așteptat.

O îmbrățișare

O îmbrățișare eliberează un neurotransmițător și hormon numit oxitocină care reduce reactivitatea amigdalei.

Fii optimist

Primul pas este să îți imaginezi doar posibilitatea unor evenimente pozitive viitoare, al doilea pas consta în a te aștepta ca ele să se întâmple.

Identifică declanșatorii

E mai ușor să eviți tentația decât să-i reziști. Dacă știi ce declanșează o anumită obișnuință, uneori te poți debarasa de ea eliminând ce o declanșează. De ex. dacă petreci prea mult timp la televizor renunță la el sau evită raionul de dulciuri dacă mănânci prea multe. 

Spirala ascendentă

Toți acești pași mici fac parte din spirala ascendentă care te așază pe drumul cel bun al emoțiilor. 

Exercițiile fizice sunt probabil ce mai directă și mai eficientă metodă de a genera o spirală ascendentă. Acestea sprijină formarea de noi neuroni. 

Există o forță care poate fi considerată un antidot al negativității și anume recunoștința. Aceasta îmbunătățește activitatea în circuitele dopaminei și ameliorează somnul.

De cele mai multe ori, depresia te îndeamnă să fii singur, însă e mai bine să fii în preajma altor oameni, fapt ce poate reduce stresul, durerea, anxietatea, depresia și că crească starea de fericire.

Anxietatea depinde de activarea circuitului fricii- același circuit neural care ne ferește de pericole. Anxietatea și frica activează același răspuns la stres în creier și în corp, deosebirea dintre cele două se referă la un pericol real și unul potențial. 

Ne blocăm adesea în obișnuințe fiindcă mediul continuă să le declanșeze. Autorul ne îndeamnă să identificăm semnalul care declanșează obiceiul, după care să-l evită, sau să-l ocolim.

E mai ușor să te schimbi pe tine însuți dacă schimbi mai întâi mediul.

Starea de bine este esențială în viața fiecăruia dintre noi, fără ea nu avem energie pentru niciun alt ideal. 

Ai grijă de starea ta de bine!

Cu drag,

#recenziicusuflet

Schimbarea - Chip și Dan Heath

Am citit multe cărți despre obiceiuri, despre schimbare, despre pași mici, însă de abia după ce am am citit cartea scrisă de Chip și Dan Heath am realizat că ceea ce pare o problemă care ține de natura umană este doar o problemă de circumstanțe.

Brian Wansink, șeful Laboratorului pentru alimente de la Universitatea Cornell a desfășurat un studiu în care oamenii au fost invitați să vizioneze un film. Au primit popcorn și băuturi gratuite. Ceea ce nu li s-a spus a fost că studiul se referea la obiceiuri alimentare. Pe scurt, li s-au dat recipiente foarte mari de popcorn, dar de dimensiuni diferite. Ipoteza că oamenii care au găleți mai mari vor mânca mai mult popcorn s-a dovedit a fi adevărată. Aceștia au mâncat cu 53% mai mult, cu 173 de calorii în plus. Experimentul a fost repetat în locații diferite, cu filme diferite. Rezultatele au fost aceleași:

Un recipient mai mare a dus la mai multă mâncare consumată.

Concluzia importantă din acest studiu - pentru oamenii care vor să mănânce mai puțin este important să folosească recipiente mai mici.

Pentru a ajunge la rezultatele dorite, avem nevoie de o schimbare.

Iar pentru ca schimbarea să aibă loc, autorii sugerează să facem 3 lucruri în același timp:

1. schimbă circumstanțele - întrucât autocontrolul este o resursă epuizabilă;
2. nu te mai extenua;
3. obține claritate.

Dacă vrem să ne schimbăm avem nevoie de indicații foarte clare. Un model sugerat de autori pentru a obține schimbarea este cel în 3 pași:

• Direcționați călărețul
• Motivați elefantul
• Modelați drumul

O altă abordare eficientă este să ne uităm la lucrurile care funcționează deja și să găsim modalități să le multiplicăm.

Și pentru ca schimbarea să aibă loc, trebuie să fim ”genul de persoană care ar face această schimbare”. Care poate să adopte mentalitatea de creștere, precum și să se pregătească pentru eșec înainte ca schimbarea să poată avea loc.

Obiceiurile sunt comportamente pe care le adoptăm fără să ne gândim prea mult (ca și cum am fi pe pilot automat) și pot fi benefice sau dăunătoare. Un obicei benefic este unul care avansează spre obiective și este simplu de urmat. Construirea unor obiceiuri benefice este o modalitate de a ocoli Călărețul și Elefantul.

Pentru a începe un nou obicei, merită să iei în considerare utilizarea declanșatorilor - o metodă prin care vizualizezi sau determini exact când/unde va avea loc o acțiune.

Schimbarea este un proces continuu și este important să fie susținută pentru o perioadă lungă de timp înainte ca rezultatele să apară. Primul pas este întotdeauna cel mai important.

Cu drag,

Recenziicusuflet

The Mom Test - Rob Fitzpatrick

Nu ar trebui să o întrebi pe mama ta dacă ideea ta de afacere este o idee bună. De fapt, nu ar trebui să întrebi pe nimeni dacă ideea ta este una bună. Cel puțin nu folosind aceste cuvinte, spune Rob Fitzpatrick în The Mom Test.

Mama ta te va minți doar pentru că te iubește. Și pentru că întrebarea astfel formulată nu este una bună, îi invită pe toți să te mintă, măcar puțin.

Testul Mamei este un set de reguli simple pentru a crea întrebări la care nici mama ta nu te poate minți.

Uite care sunt aceste reguli (The Mom Test):

• Vorbește despre viața lor în loc să vorbești despre ideea ta;
• Întreabă detalii din trecut în loc de informații generice sau opinii despre viitor;
• Vorbește mai puțin și ascultă mai mult.

Nu ești clar pe calea cea bună atunci când cauți complimente.

Un sfat util pentru a acumula informații este să urmărești oamenii ”în acțiune”, mai exact când folosesc produse sau servicii asemănătoare cu cele pe care vrei se le dezvolți. Autorul sugerează evitarea întrebărilor ipotetice de genul ”Ai cumpăra un produs care face xyz?” ci mai degrabă ele trebuie formulate astfel încât în urma răspunsurilor să afli cum a rezolvat recent nevoia pe care tu o adresezi, cu ce cost, iar daca nu a rezolvat-o, află cum a cautat informații despre ea, ce a fost dispus celălalt să încerce pentru a găsi o soluție.

În urma lecturii cărții vei dobândi următoarele competențe:

·         Vei putea pune întrebări bune despre ideile pe care vrei să le testezi;

·         Vei evitarea analiza datelor care nu sunt relevante;

·         Ve ști să folosești o abordare familiară;

·         Vei ști când vei obține un angajament care va duce ideea mai departe;

·         Cum segmentezi clienții;

·         Cum să te pregătești pentru o întâlnire cu un potențial client;

·         Cum să iei notițe în orice întâlnire.

Din categoria întrebărilor Așa NU:

·         „Mă gândesc să încep o afacere... deci, crezi că va funcționa?”

·         „Am avut o idee grozavă pentru o aplicație – îți place?”

·         „Deci iată acel proiect top-secret pentru care am renunțat la slujbă... ce crezi?”

·         „Pot să accept – fii sincer și spune-mi ce crezi cu adevărat!”

·         „Nu, nu, nu cred că înțelegi...”

·         „Da, dar face și asta!”

·         „Așadar, în primul rând, mulțumesc pentru că ai fost de acord cu acest interviu. Am doar câteva întrebări pentru tine și apoi te voi lăsa să te întorci la...”

Din categoria întrebărilor Așa DA:

·         „Vorbește-mi despre ultima dată când s-a întâmplat asta.”

·         „De ce îți pasă?”

·         „Cu cine altcineva ar trebui să vorbesc?”

·         „Ar fi trebuit să întreb altceva?”

Cum știi că ai rezultate bune în urma unei întâlniri?

În urma ei au reieșit fapte concrete, specifice despre ceea ce face și de ce face lucrul respectiv persoana de la care ai cerut feedback (spre deosebire de complimentele si opiniile generale).

În urma ei celălalt își ia un angajament. Demonstrează că este interesat de produsul tău renunțând la ceva pe care îl prețuiește, cum ar fi perioade semnificative de timp, risc reputațional sau bani.

În urma ei simți că proiectul tău avansează. Celălalt este dispus să treacă la următorul pas real și se apropie de o vânzare.

P.S. Dacă ai rămas măcar cu un lucru acționabil din acest articol, m-aș bucura să-l dai mai departe către un prieten. Îți mulțumesc!

Cu drag,

Recenziicusuflet

P.S. Găsești cartea pe Libris.

Decodificarea excelentei - Ron Friedman

Michael Dell, în ziua în care a împlinit 16 ani, a primit cadou de la părinții săi primul său calculator pe care, chiar în ziua respectivă, l-a demontat, piesă cu piesă pentru a vedea cum e construit. Nu pot să îmi imaginez cât de supărați au fost părinții lui și nici cum aș fi reacționat eu în locul lor. Demontarea calculatorului i-a permis însă lui Dell să facă prin inginerie inversă observații ce i-au fost de folos câțiva ani mai târziu când Michael va fonda Dell Computers.

Ingineria inversă presupune să privești dincolo de ceea ce este evident la suprafață și să descoperi o structură ascunsă a lucrurilor. Observându-i pe cei mari ți se deschide mintea față de posibilități inedite, spune Ron Friedman în ”Decodificarea excelenței”.

Dacă vrei să înveți cel mai repede și mai bine, învață de la cei mai buni. Uite câteva tehnici de inginerie inversă, sugerate de autor, cu ajutorul cărora poți ajunge mai repede la excelență:

• Copierea - da, au făcut-o mulți artiști, până ce și-au găsit propria creativitate;
• Frunzărirea notelor de la subsolul cărților și examinarea surselor originale;
• Schematizarea inversă - scoate la iveală structura ascunsă a lucrurilor;
• Căutarea de idei utile în genuri și industrii diferite;
• Combinarea într-un tot a tot mai multe influențe;

Faptul că învățăm cel mai bine când ne lovim de dificultăți, când facem efort și când ocazional dăm greș, apare în multe alte cercetări. Cu ce am rămas în urma lecturii este că nu trebuie să ne încredem în confort și chiar dacă, de cele mai multe ori, costul eșecului la locul de muncă tinde să fie substanțial, dezvoltarea necesită efort și dorința de avea ca mentori pe cei care au ajuns la excelență în domeniul în care vrem fiecare dintre noi să facem performanță.

P.S. Dacă ai rămas măcar cu un lucru acționabil din acest articol, m-aș bucura să-l dai mai departe către un prieten.

 Îți mulțumesc!

Cu drag,

Recenziicusuflet